Greselile mele la inceput de sapunarit

Sapunul meu in 2025

In 2020, cand am inceput sa visez ca voi face sapun de casa, imi imaginam ca trebuie sa stapanesc foarte bine anumite informatii tehnice, sa gasesc o reteta simpla, dar corecta, pe care o urmez si gata. Imi imaginam ca, urmarind aceste lucruri, voi avea produse de casa naturale, care imi vor ajuta pielea sa fie hidratata si fara probleme. In timp, realitatea m-a surprins si am inteles ca nu doar mainile mele au fost puse la incercare, ci si inima mea. In timp, mi-am dat seama ca am pornit intr-o calatorie plina de emotii, cu teama, amanari si indoieli, dar si cu multe descoperiri despre mine insami.

Privesc acum inapoi si zambesc. Pentru ca, desi la inceput am facut multe greseli, ele m-au ajutat sa cresc. Si vreau sa-ti povestesc cateva dintre ele, poate chiar pe cele mai importante, poate le recunosti si tu, poate chiar te regasesti in ele. Scriu aceste lucruri pentru a vedea ca nu esti singur pe acest drum, ca inceputul nu trebuie sa fie perfect pentru a fi trait.

Primul meu sapun, din 2020

Frica de soda caustica

Recunosc, mi-a fost frica. Ma uitam la recipientul cu soda caustica si mi se parea ca tin in mana ceva interzis, periculos, amenintator. Ma gandeam ca o sa gresesc, ca ma pot rani, ca este prea mult pentru mine. Am tot amanat, dar apoi am inteles ca frica era doar in mintea mea. Cu manusi, cu ochelari si cu atentie, totul a decurs firesc. Astfel, mi-am dat seama ca nu soda era dusmanul, ci lipsa mea de incredere in propria persoana si in cunostintele acumulate.

Procrastinarea

Am adunat borcane, uleiuri si forme, dar le tot lasam deoparte. Imi spuneam mereu ca „maine” o sa fac, ca mai am nevoie de inca o informatie, de inca un ingredient, de inca un moment potrivit. Dar ma mintisem singura pentru ca nu imi lipsea nimic. Tot ce lipsea era curajul meu de a incepe imperfect. Prima bucata de sapun, chiar daca stangace, a fost mai pretioasa decat toate zilele in care am asteptat „momentul ideal”.

Comparatia cu altii

Intram pe internet si vedeam sapunuri superbe: colorate, lucioase, taiate perfect. Iar cand ma uitam la sapunurile mele, simple, cu muchii inegale, ma cuprindea descurajarea. Cu timpul, am inteles ca fiecare sapun ascunde o poveste. Iar povestea mea nu trebuie sa arate ca a altcuiva. Frumusetea se afla si in imperfectiune, pentru ca ea poarta amprenta sufletului meu.

Lipsa de rabdare

Voiam sa fac sapun astazi si sa il folosesc maine. Emotional, nu intelegeam de ce trebuie sa astept saptamani intregi, desi teoria o stiam prea bine. Dar timpul, cu rabdarea lui, a fost cel mai bun profesor. Sapunul are nevoie sa se linisteasca, sa respire, sa se matureze. Acest lucru m-a invatat ca lucrurile frumoase au nevoie de spatiu si timp ca sa infloreasca.

Neincrederea in intuitie

La inceput urmam retetele rigid, litera cu litera, ca si cum fiecare greseala ar fi fost un dezastru. Nu ma incredeam in mine, in simturile mele, in felul in care simteam compozitia. Dar, cu timpul, am descoperit ca sapunul inseamna mai mult decat niste formule urmarite rigit, sapunaritul este o arta pictata cu emotie si prezenta. Am invatat sa-mi las intuitia sa vorbeasca si atunci sapunurile mele au prins suflet.

Astazi, cand privesc toate aceste greseli, nu le mai vad ca esecuri. Le vad ca trepte care m-au ridicat pentru ca fiecare frica invinsa, fiecare asteptare si fiecare incercare m-au apropiat de mine insami.

Daca azi te gandesti sa incepi, din proprie experienta iti spun sa nu astepti momentul perfect pentru ca el nu exista. Exista doar acum, iar mainile si inima ta sunt mai pregatite decat crezi. Nu iti fie teama de greseli, ele sunt daruri ascunse, pline de lectii.

Sapunaritul nu este doar despre bucatile parfumate care iti raman la final. Este despre curaj, despre rabdare, despre increderea ca poti crea ceva cu propriile maini. Este despre tine!